Durerile în zona inimii pot fi, în anumite situații, un motiv de alarmă pentru pacient, adesea generând panică din teama unei afecțiuni cardiace.

Însă, este reconfortant să știm că, de multe ori, aceste dureri sunt inofensive. Totuși, atunci când acestea apar, e recomandat să solicităm părerea unui medic specialist pentru a obține un diagnostic corect și, dacă e necesar, un plan de tratament.

Despre durerile în piept vorbim, de fapt, referindu-ne la durerile toracice anterioare. Acestea pot indica diverse probleme, de la cele cardiace la afecțiuni ale plămânilor, esofagului, coastelor sau nervilor intercostali.

Este esențial să înțelegem că sursa durerii nu trebuie neapărat să fie cardiacă pentru a reprezenta un pericol pentru sănătate.

 

Cum se simt durerile în zona inimii?

Aceste dureri pot varia ca intensitate, durată și locație. Pot apărea ca un simplu disconfort sau ca o senzație constantă, fie slabă sau moderată. În unele cazuri, acestea pot fi mai intense, simțindu-se ca o presiune, strângere sau arsură.

Un aspect particular este că acestea pot fi resimțite și în zona superioară a abdomenului sau chiar pot iradia spre mandibulă, spate, brațe sau umeri.

 

Alte semne ce pot apărea alături de durerile în zona inimii

 

Evident, durerile în zona inimii nu sunt singurele semne de alarmă. Există și alte simptome care pot fi legate de aceste dureri, indicând posibil o agravare a unei condiții medicale. Uite ce semnale ar trebui să te preocupe:

 

• O durere intensă, simțită ca o greutate sau o strângere;
• Durere care se extinde spre spate, gât, mandibulă, umeri sau chiar brațe;
• Durere care persistă și care devine mai intensă;
• Durere acompaniată de alte simptome cum ar fi: transpirații abundente, oboseală, vertij, dificultăți în respirație, senzație de rău sau palpitații.

Dacă observi aceste simptome, pe tine sau pe cineva drag, e vital să contactezi serviciul de urgență imediat. Aceste manifestări pot indica probleme serioase precum:

• Infarct;
• Embolie pulmonară;
• Pericardită;
• Miocardită;
• Disecție aortică.

 

De ce simțim uneori dureri în zona inimii?

 

Durerile sau înțepăturile pe care le simțim uneori în zona inimii pot avea diferite cauze:

 

1. Boli coronariene: Angina pectorală apare atunci când vasele de sânge ale inimii sunt blocate, limitând fluxul de sânge și oxigen către mușchiul cardiac. E ca un semnal de alarmă care ne spune să avem grijă, deoarece există riscul unui atac de cord. Stresul, emoțiile puternice sau efortul fizic intens pot declanșa angina.
2. Infarct miocardic: Aici, fluxul de sânge către inimă scade drastic, afectând celulele musculare cardiace. Durerea resimțită este mai puternică și se localizează adesea în centrul sau partea stângă a pieptului. Este vital să știm cum să prevenim astfel de situații.
3. Reflux gastroesofagian: Dacă simți uneori un gust acru în gură sau ca și cum mâncarea "urcă înapoi", ar putea fi din cauza refluxului. Alimentația grea, obezitatea, fumatul sau sarcina pot agrava această afecțiune.
4. Prolaps de valvă mitrală: E ca o ușă în inimă care uneori nu se închide cum trebuie. Poți simți palpitații sau amețeli.
5. Pleurezie: Inflamația mucoasei plămânilor poate provoca dureri în zona inimii, în special când tușim, strănutăm sau respirăm adânc.
6. Pneumonie: Această infecție pulmonară poate provoca dureri în piept, alături de simptome ca febră, frisoane sau tuse.
7. Pancreatită: Dacă simți dureri mai ales când ești culcat, este posibil să fie legate de pancreas. E important să cerem sfatul unui medic.
8. Anxietatea și atacurile de panică: Stările de neliniște și anxietate ne pot face să respirăm superficial, generând stări de stres și panică. Aceste stări pot fi însoțite de dificultăți de respirație, palpitații sau chiar greață.
9. Anomalii cardiace congenitale: Uneori, inima nu se dezvoltă perfect încă din pântece. Simptomele și manifestările pot varia, în funcție de specificul fiecărei anomalii.

 

Atunci când simțim astfel de dureri sau înțepături, este bine să discutăm cu un specialist pentru a ne asigura că suntem pe drumul cel bun spre sănătate.

În călătoria noastră prin viață, anumiți factori pot influența sănătatea inimii noastre. Hai să discutăm despre ei cu toată deschiderea și compasiunea:

 

Factori care pot influența starea inimii:

 

• Diabetul: echilibrul zahărului din sânge este esențial pentru sănătatea noastră.
• Fumatul: știm cu toții că acest obicei poate fi dăunător.
• Obezitatea: greutatea în plus pune un stres suplimentar pe inimă.
• Colesterolul mărit: o alimentație sănătoasă poate ajuta la menținerea acestui nivel în frâu.

 

Unele dintre problemele care pot provoca dureri în piept sunt ușor de tratat, în timp ce altele pot fi urgențe și necesită îngrijire medicală imediată.

Situații care necesită intervenție imediată:

 

• Infarct miocardic;
• Ruptură în esofag;
• Pneumotorax sub presiune;
• Ruptură a aortei toracice;
• Angina instabilă.

 

Afecțiuni care pot deveni grave dacă nu sunt depistate la timp:

 

• Angina stabilă;
• Pericardita (inflamația învelișului inimii);
• Miocardita (inflamația mușchiului inimii);
• Pneumotorax (aer în plămâni);
• Pneumonie (infecție la plămâni);
• Pancreatită (inflamația pancreasului);
• Cancerul pulmonar.

 

Afecțiuni mai puțin severe, dar care necesită atenție:

 

• Refluxul gastroesofagian (aciditate la stomac);
• Esofagita (inflamația esofagului);
• Ulcerul peptic (răni în stomac sau duoden);
• Artrita reumatoidă (inflamație în articulații);
• Pancreatită (da, uneori este mai puțin severă);
• Atacuri de panică, depresie și anxietate - pentru că sănătatea mintală contează la fel de mult.

 

Înțepăturile la inimă și când e momentul să acționezi

Dacă simți o înțepătură la inimă și aceasta:

 

• Se manifestă după efort fizic;
• Persistă o perioadă mai lungă;
• Pare să se intensifice;
• Vine la pachet cu alte semnale de alarmă, precum senzația de amețeală, respirație dificilă sau pierderea echilibrului;

 

...ar trebui să consulți un specialist fără ezitare.

 

Dacă ajungi la un medic, el sau ea ar putea recomanda unele dintre următoarele investigații pentru a-ți evalua starea:

 

• Electrocardiogramă (EKG);
• Ecocardiografie (o imagine a inimii);
• Radiografie a pieptului;
• Test de efort;
• Holter ECG (monitorizare pe termen lung a ritmului cardiac).

 

Cum recunoști semnele unui infarct

Infarctul miocardic apare atunci când inima nu mai primește suficient oxigen și substanțe nutritive din cauza blocării fluxului sanguin. Dacă această situație persistă, o porțiune a mușchiului inimii poate fi afectată ireversibil.

Atunci când simți aceste simptome, este posibil să fie vorba de un infarct:

 

• Durere sau disconfort în piept;
• Presiune sau senzație de greutate în zona toracică;
• Probleme cu respirația;
• Durere care se extinde în spate sau maxilar;
• Transpirații abundente;
• Nausea sau chiar vărsături;
• Stări de neliniște sau anxietate;
• Tuse persistentă;
• Senzație de leșin sau amețeală;
• Bătăi ale inimii neregulate sau accelerate.

 

Măsuri de prim-ajutor

 

Dacă bănuiești că cineva are un infarct, timpul este esențial. Iată cum poți ajuta:

 

• Dă-i o aspirină, numai dacă nu are contraindicații la acest medicament.
• Dacă are prescris de la medic nitroglicerină, administrează-i o pastilă. Dar nu oferi nitroglicerină altcuiva fără prescripție medicală.
• Dacă persoana își pierde cunoștința, începe resuscitarea cardio-respiratorie. Dacă nu ești familiarizat cu procedura, serviciul de urgență poate oferi indicații telefonice. Ținta este de a face 100-120 de compresii pe minut.

 

Cum se efectuează resuscitarea:

 

• Așează-ți mâinile în centrul pieptului și apasă ferm, făcând ca pieptul să se comprime câțiva centimetri.
• Lasă pieptul să revină în poziția sa naturală.
• Continuă ritmul apăsare-relaxare, ideal de două ori pe secundă.
• Nu opri manevrele chiar dacă persoana pare să revină la viață.
• Continuă până sosesc salvatorii.

 

Îndrumări pentru cineva care ar putea avea un infarct:

 

• Nu încerca să ajungi singur la spital, situația poate agrava pe parcurs.
• Nu lăsa persoana nesupravegheată.
• Nu aștepta ca simptomele să dispară.
• Nu administra medicamente care nu au fost recomandate de un medic.

 

Evaluarea afecțiunilor cardiace în urma senzației de înțepătură în inimă

Când mergi la un cardiolog din cauza unei înțepături la inimă, acesta va dori să afle mai multe detalii despre antecedentele tale medicale: medicamentele pe care le iei, dacă ai avut anterior probleme cardiace, dacă există factori de risc pentru boli precum ateroscleroza sau embolismul pulmonar și dacă sunt prezenți factori de risc pentru angina pectorală, precum istoria medicală familială, fumatul, greutatea în exces, nivelul ridicat de colesterol, hipertensiunea sau diabetul.

Analizele clinice pot să nu fie suficiente pentru stabilirea unui diagnostic. De aceea, medicul poate recomanda teste suplimentare. Printre cele mai utilizate investigații se numără: EKG, ecocardiograma și pulsoximetria.

 

EKG

Este un test obișnuit pe care cardiologul îl poate cere dacă observă anumite anomalii în urma examinării clinice. Dacă EKG-ul relevă probleme legate de ritmul cardiac, medicul ar putea recomanda alte investigații, precum ecocardiografia sau determinarea nivelului de oxigen din sânge.

 

Ecocardiografie

Această investigație permite medicului să vizualizeze și să măsoare diferite părți ale inimii, oferind detalii despre modul în care sângele circulă prin inimă. Ecocardiografia este adesea indicată atunci când pacienții se plâng de dureri în piept sau senzații de înțepătură.

 

Pulsoximetrie

Testul măsoară cantitatea de oxigen din sânge cu ajutorul unui senzor plasat pe deget.

 

Necesitatea unui control cardiac regulat

Identificarea și tratarea bolilor cardiace la timp poate preveni complicațiile. Astfel, este crucial să consulți un medic dacă experimentezi simptome alarmante precum:

 

• Durere acută și persistentă în piept;
• Senzație de strângere sau presiune în piept;
• Durere care se răspândește către gât, mandibulă, umeri, brațe sau partea de sus a spatelui;
• Simptome concomitente ca transpirații excesive, atacuri de panică, dificultăți în respirație, palpitații, senzație de greață, vertij sau slăbiciune generală.

 

Înțepăturile scurte la inimă, care dispar rapid, nu sunt de obicei motive de îngrijorare. Cu toate acestea, cauza lor trebuie determinată, deci este indicat un consult cardiologic. Dacă experimentezi disconfort toracic pe termen lung, trebuie să vezi un medic cât mai curând posibil.

 

Un control medical devine imperativ în situații precum:

 

• Febra și tusea persistentă;
• Durere toracică intensă sau intermitentă;
• Probleme la înghițire;
• Dureri persistente de mai multe zile.

 

Simptomele variază de la o persoană la alta, așadar nu ezita să te consulți cu medicul tău atunci când te confrunți cu orice problemă de sănătate.

 

Bibliografie:

 

Cleveland Clinic. „Chest Pain: 3 Signs It’s Not a Heart Attack and Possible Causes.” 3 Sept. 2021. https://health.clevelandclinic.org

Healthline. Iftikhar, Noreen. „Sudden, Sharp Chest Pain That Goes Away: What Is It?” 15 Apr. 2019. www.healthline.com/

www.heart.org. „Angina (Chest Pain).” 14 Dec. 2017.

NHS Choices. „Chest Pain.” 2022. www.nhs.uk/conditions/chest-pain

WebMD. Stuart, Annie. „What’s Causing My Chest Pain?” 17 Mar. 2010. www.webmd.com

Mayo Clinic. „Chest Pain - Symptoms and Causes.” 2021. www.mayoclinic.org