Poluarea atmosferică nu este singurul tip de contaminare care afectează ființele vii de pe planetă. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), poluarea fonică este una dintre cele mai periculoase amenințări la adresa sănătății în mediul înconjurător. Agenția Europeană de Mediu (AEM) estimează că zgomotul este responsabil pentru 12.000 de decese premature și 48.000 de noi cazuri de boli ischemice de inimă în fiecare an. Claxoane, echipe de muncitori care sapă în asfalt, avioane care zboară deasupra noastră... Zgomot, zgomot și mai mult zgomot. Orașele au devenit epicentrul unui tip de poluare, acustică, care, deși este invizibilă și a fost redusă considerabil de criza coronavirusului, afectează grav ființele umane.
Nu doar oamenii suferă din cauza poluării fonice, ci și animalele. Potrivit Serviciului Parcurilor Naționale (NPS) din Statele Unite, poluarea fonică are un impact enorm asupra mediului și provoacă daune serioase faunei sălbatice. Experții spun că poluarea fonică poate interfera cu ciclurile de reproducere și creștere și accelerează chiar extincția unor specii.
Nu orice sunet este considerat poluare fonică. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește zgomotul de peste 65 de decibeli (dB) ca fiind poluare fonică. Mai precis, zgomotul devine dăunător când depășește 75 de decibeli (dB) și este dureros peste 120 dB. În consecință, se recomandă ca nivelurile de zgomot să fie menținute sub 65 dB pe timpul zilei și indică faptul că un somn odihnitor este imposibil cu niveluri de zgomot ambiental nocturn peste 30 dB.
Există multe surse de poluare fonică, dar iată câteva dintre principalele:
Zgomotul Traficului
Traficul este responsabil pentru majoritatea zgomotului poluant în orașe. De exemplu, claxonul unei mașini produce 90 dB, iar un autobuz produce 100 dB.
Zgomotul Traficului Aerian
Deși sunt mai puține avioane care zboară deasupra orașelor decât mașini pe drumuri, impactul este mai mare: un singur avion produce 130 dB.
Șantierele de Construcții
Construcția clădirilor și a parcajelor, precum și reasfaltarea drumurilor și trotuarelor sunt foarte zgomotoase. De exemplu, un ciocan pneumatic produce 110 dB.
Cateringul și Viața de Noapte
Barurile, restaurantele și terasele care se extind în exterior când vremea este bună pot produce mai mult de 100 dB. Acest lucru include zgomotul din puburi și cluburi.
Animalele
Zgomotul făcut de animale poate trece neobservat, dar un câine care latră sau urlă, de exemplu, poate produce în jur de 60-80 dB.
Pe lângă deteriorarea auzului, care poate duce la tinitus sau surzenie, expunerea constantă la zgomote puternice poate afecta sănătatea umană în numeroase moduri, în special la cei foarte tineri și la vârstnici. Iată câteva dintre principalele efecte:
Agitație respiratorie, puls accelerat, hipertensiune arterială, dureri de cap și, în cazul unui zgomot extrem de puternic și constant, gastrită, colită și chiar atacuri de cord.
Zgomotul poate provoca episoade de stres, oboseală, depresie, anxietate și isterie atât la oameni, cât și la animale.
Un zgomot peste 45 dB împiedică adormirea sau somnul adecvat. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca acesta să nu depășească 30 dB. Zgomotul puternic poate avea efecte latente asupra comportamentului nostru, provocând comportament agresiv și iritabilitate.
Zgomotul poate afecta capacitatea oamenilor de a se concentra, ceea ce poate duce la performanțe scăzute în timp. De asemenea, este dăunător pentru memorie, dificultând învățarea.
Interesant este că urechile noastre au nevoie de mai mult de 16 ore de odihnă pentru a compensa două ore de expunere la 100 dB.
Organisme internaționale precum OMS sunt de acord că conștientizarea poluării fonice este esențială pentru a învinge acest inamic invizibil. De exemplu: evitarea activităților de agrement foarte zgomotoase, optarea pentru mijloace de transport alternative precum bicicleta sau vehiculele electrice în locul mașinii, efectuarea treburilor casnice la ore recomandate, izolarea locuințelor cu materiale care absorb zgomotul etc. De asemenea, educarea generației tinere este un aspect esențial al educației ecologice.
Guvernele pot, de asemenea, să ia măsuri pentru a asigura o gestionare corectă a zgomotului și pentru a reduce poluarea fonică. De exemplu: protejarea anumitor zone - părți din mediul rural, zone de interes natural, parcuri urbane, etc. - de zgomot, stabilirea reglementărilor care includ măsuri preventive și corective - separarea obligatorie între zonele rezidențiale și sursele de zgomot precum aeroporturile, amenzi pentru depășirea limitelor de zgomot etc., instalarea izolațiilor fonică în clădirile noi, crearea de zone pietonale unde traficul este permis doar pentru descărcarea mărfurilor la anumite ore, înlocuirea asfaltului tradițional cu opțiuni mai eficiente care pot reduce zgomotul traficului cu până la 3 dB, printre altele.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a promovat utilizarea de noi bariere care permit modificarea undelor sonore, în principal pentru autostrăzi și alte forme de transport, cum ar fi trenurile. Au fost efectuate teste în Benelux și se pare că aceasta va fi extinsă în Europa de Nord. În același timp, se lucrează la noi asfalturi mai spongioase și mai silențioase, care sunt, de asemenea, mai bune pentru mediu.
Specialiștii în Otorinolaringologie (ORL) subliniază importanța protejării auzului și a sănătății generale prin combaterea eficientă a poluării fonice. Iată câteva sfaturi practice pentru a reduce impactul zgomotului asupra vieții noastre:
Utilizarea căștilor sau a dopurilor de urechi în medii zgomotoase, cum ar fi concerte, șantiere sau chiar în traficul urban intens, poate ajuta la reducerea expunerii la zgomot.
Investiția în ferestre și uși cu izolație fonică poate crea o barieră eficientă împotriva zgomotelor exterioare, asigurând un mediu de odihnă și de lucru mai liniștit.
Reglarea volumului la dispozitivele electronice personale, cum ar fi telefoanele mobile, tabletele și sistemele de sunet, la niveluri care nu depășesc 60% din capacitatea maximă poate preveni deteriorarea auzului.
Utilizarea aplicațiilor mobile care măsoară nivelurile de zgomot poate fi un instrument util pentru a fi conștienți de expunerea la poluarea fonică și pentru a lua măsuri de precauție atunci când este necesar.
Informarea și educarea comunității despre efectele poluării fonice și despre măsurile de protecție poate duce la schimbări comportamentale benefice pe termen lung.
Implicarea comunității este esențială în eforturile de reducere a poluării fonice. Inițiativele de la nivelul comunității, precum campaniile de conștientizare, plantarea de spații verzi pentru absorbția zgomotului și organizarea de evenimente în zone desemnate care să limiteze diseminarea zgomotelor în zonele rezidențiale, sunt câteva dintre acțiunile care pot avea un impact semnificativ.
De asemenea, implicarea cetățenilor în procesul de luare a deciziilor legate de planificarea urbană și susținerea inițiativelor de reducere a zgomotului de trafic contribuie la crearea unui mediu urban mai sănătos și mai plăcut pentru toți.
Cum pot să-mi dau seama dacă nivelul de zgomot din jurul meu este dăunător?
Utilizarea unui aparat de măsură a nivelului de zgomot sau a unei aplicații smartphone dedicate poate oferi o indicație clară a nivelului de zgomot din mediul înconjurător. ORL-iștii recomandă evitarea expunerii prelungite la zgomote peste 85 dB pentru a preveni deteriorarea auzului.
Ce pot face dacă locuiesc într-o zonă foarte zgomotoasă?
Pe lângă izolarea fonică a locuinței, încercați să petreceți timp în spații mai liniștite, cum ar fi parcurile sau zonele rurale, când aveți ocazia. Participarea la inițiativele comunitare pentru reducerea poluării fonice poate contribui, de asemenea, la îmbunătățirea calității mediului sonor din zona de rezidență.
Există tratamente pentru afectările auditive cauzate de zgomot?
Da, există tratamente care pot ajuta în cazul pierderii auditive induse de zgomot, inclusiv aparate auditive și terapii de reabilitare auditivă. Este esențial să consultați un specialist ORL pentru o evaluare amănunțită și recomandări personalizate.
Poluarea fonică este o problemă de mediu serioasă, cu efecte semnificative asupra sănătății umane și a bunăstării animalelor. Reducerea expunerii la zgomot și adoptarea unor măsuri de protecție sunt esențiale pentru prevenirea afectărilor auditive și a altor probleme de sănătate asociate cu poluarea fonică.
Specialiștii ORL subliniază importanța conștientizării riscurilor și a educației publicului despre cum să se protejeze în fața poluării fonice. Împreună, prin eforturi individuale și colective, putem reduce impactul negativ al zgomotului asupra vieților noastre și a mediului înconjurător.
Implicarea în inițiativele comunitare și sprijinirea politicilor care vizează limitarea surselor de zgomot pot contribui la crearea unui mediu mai liniștit și mai sănătos pentru toți. Educația și conștientizarea sunt cheia în lupta împotriva poluării fonice, oferindu-ne instrumentele necesare pentru a proteja auzul și sănătatea generală în fața acestui inamic invizibil.
Continuând să utilizați site-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor pentru a îmbunătăți navigarea site-ului, pentru a analiza utilizarea site-ului și a asista la eforturile noastre de marketing.
