Diabetul zaharat reprezintă una dintre cele mai frecvente boli metabolice la nivel mondial, iar numărul persoanelor diagnosticate este în continuă creștere. Cu toate acestea, depistarea precoce a diabetului poate face o diferență semnificativă în prevenirea complicațiilor pe termen lung și în menținerea unei calități optime a vieții. În stadiile incipiente, diabetul poate să nu prezinte simptome evidente, motiv pentru care controalele periodice și analizele specifice joacă un rol crucial în diagnosticarea la timp.
În cadrul Centrului Medical Mișcă, pacienții beneficiază de evaluare specializată și îngrijire multidisciplinară, sub coordonarea medicului endocrinolog Dr Jurca Cerasella-Petronela. Acest articol își propune să ofere informații esențiale privind simptomele diabetului, factorii de risc, testele recomandate pentru depistarea precoce și importanța schimbărilor de stil de viață în prevenția și managementul acestei afecțiuni.
Diabetul zaharat este caracterizat prin creșterea nivelului de glucoză din sânge (hiperglicemie) cauzată fie de producția insuficientă de insulină (în cazul diabetului de tip 1), fie de rezistența la insulină și secreția inadecvată de insulină (în cazul diabetului de tip 2). În lipsa unei monitorizări și a unui tratament adecvat, hiperglicemia cronică poate conduce la complicații severe, care afectează inima, vasele de sânge, rinichii, ochii și sistemul nervos.
Diabetul de tip 1
Apare atunci când pancreasul nu mai poate produce suficientă insulină, din cauza distrugerii autoimune a celulelor beta. Acest tip se întâlnește frecvent la copii, adolescenți și adulții tineri, dar poate surveni și la adulți. Tratamentul implică administrarea zilnică de insulină, alături de un regim alimentar echilibrat și monitorizarea atentă a glicemiei.
Diabetul de tip 2
Este forma cea mai răspândită de diabet și se caracterizează prin rezistența la acțiunea insulinei și secreția inadecvată de insulină. Frecvent asociat cu obezitatea, sedentarismul și predispoziția genetică, diabetul de tip 2 se instalează progresiv și poate rămâne mult timp nediagnosticat. Gestionarea afecțiunii presupune schimbări ale stilului de viață (dietă, exerciții fizice), medicație orală sau injectabilă (antidiabetice orale, injecții cu insulină, agoniști GLP-1 etc.), în funcție de evoluția bolii.
Diabetul gestațional
Apare la unele femei în timpul sarcinii, atunci când organismul nu poate face față suplimentarului de insulină necesar. Deși dispare în majoritatea cazurilor după naștere, femeile care au avut diabet gestațional prezintă un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2 mai târziu în viață.
Multe persoane cu diabet de tip 2 nu prezintă simptome evidente în stadiile inițiale sau, dacă acestea apar, pot fi ușor trecute cu vederea. Depistarea precoce și instituirea promptă a tratamentului pot:
Întârzia sau preveni apariția complicațiilor (retinopatie, nefropatie, neuropatie, boală cardiovasculară);
Îmbunătăți calitatea vieții și reduce riscul internărilor repetate;
Permite adoptarea unui stil de viață sănătos, astfel încât pacienții să poată controla eficient nivelul de glucoză din sânge.
Dr Jurca Cerasella-Petronela, medic endocrinolog la Centrul Medical Mișcă, subliniază rolul esențial al controalelor periodice și al educației medicale, pentru ca pacienții să înțeleagă importanța testelor de screening și să recunoască semnele timpurii ale diabetului.
Deși unele semne ale diabetului pot fi subtile, există totuși câteva simptome frecvente care ar trebui să alerteze pacienții să consulte un medic:
Sete excesivă (polidipsie)
Creșterea nivelului de glucoză din sânge determină organismul să extragă apă din țesuturi, provocând senzația persistentă de sete.
Urinări frecvente (poliurie)
Rinichii încearcă să elimine excesul de glucoză prin urină, ceea ce duce la producerea unui volum crescut de urină.
Senzație de foame intensă (polifagie)
Atunci când celulele nu primesc suficientă glucoză, organismul simte nevoia de mai multă hrană pentru energie.
Oboseală și slăbiciune
Fără un aport adecvat de energie în celule, persoanele cu diabet se pot simți epuizate și lipsite de vitalitate.
Scădere neexplicată în greutate
Mai ales în diabetul de tip 1, corpul începe să consume rezervele de grăsime și masă musculară, ceea ce conduce la slăbire rapidă.
Vedere încețoșată
Nivelul ridicat de zahăr din sânge modifică forma cristalinului, afectând temporar acuitatea vizuală.
Infecții recurente sau vindecare dificilă a rănilor
Un nivel crescut al glicemiei poate slăbi sistemul imunitar și îngreuna procesul de vindecare a rănilor, favorizând infecțiile cutanate și uro-genitale.
Furnicături, amorțeli sau dureri la nivelul mâinilor și picioarelor
Apar în special atunci când diabetul a rămas nediagnosticat o perioadă mai lungă și s-au instalat leziuni ale nervilor periferici (neuropatie diabetică).
Identificarea factorilor de risc este un pas important în depistarea precoce a diabetului:
Obezitatea și supraponderea: Excesul de grăsime, în special la nivelul abdomenului, crește rezistența la insulină.
Sedentarismul: Lipsa activității fizice reduce sensibilitatea la insulină și încetinește arderea caloriilor.
Istoricul familial: Persoanele cu rude de gradul I cu diabet prezintă un risc crescut.
Vârsta peste 45 de ani: Riscul de diabet de tip 2 crește odată cu înaintarea în vârstă.
Hipertensiunea arterială și dislipidemiile (colesterol și trigliceride crescute) se asociază frecvent cu diabetul.
Antecedente de diabet gestațional sau de sindromul ovarelor polichistice la femei.
Stresul cronic: Nivelurile crescute de cortizol pot influența echilibrul glicemic și secreția de insulină.
Pentru a diagnostica diabetul sau prediabetul, există mai multe investigații esențiale:
Glicemia a jeun (pe nemâncate)
Măsoară nivelul glucozei din sânge după un post de cel puțin 8 ore. Valorile normale se situează, în general, sub 100 mg/dl. Între 100-125 mg/dl indică prediabet, iar peste 126 mg/dl (confirmat prin teste repetate) sugerează diabet.
Testul de toleranță la glucoză (TTGO sau OGTT)
Pacientul bea o soluție cu glucoză (75 g), iar glicemia este măsurată după 2 ore. Acest test e util în depistarea prediabetului și a diabetului, în special când valorile glicemiei a jeun sunt la limita superioară.
Hemoglobina glicozilată (HbA1c)
Oferă o imagine a nivelului mediu al glicemiei în ultimele 2-3 luni. O valoare de 5,7-6,4% indică prediabet, iar ≥6,5% semnalează diabet. Este un test foarte util în monitorizarea pe termen lung a controlului glicemic.
Glicemia aleatorie (random)
Măsurată în orice moment al zilei, fără a ține cont de mese. Dacă depășește 200 mg/dl, asociată cu simptome de diabet, poate indica prezența bolii.
Analize suplimentare
Profil lipidic: Nivelul colesterolului total, LDL, HDL și trigliceridelor poate oferi indicii despre riscul cardiovascular și asocierea cu sindrom metabolic.
Testarea funcției renale (urea, creatinină) și examenul de urină (pentru microalbuminurie) ajută la depistarea precoce a posibilei afectări renale.
Peptide C și autoanticorpi (în situații specifice) pentru diferențierea între diabetul de tip 1 și cel de tip 2.
Dr Jurca Cerasella-Petronela recomandă ca persoanele cu factori de risc să efectueze aceste analize periodic, în special după 40 de ani, sau mai devreme dacă există antecedente familiale semnificative și un stil de viață predispozant.
Glicemia a jeun: Se realizează după un post de 8 ore (în care poți bea doar apă).
Testul de toleranță la glucoză: Include și o analiză pe nemâncate, urmată de ingerarea soluției dulci și recoltare la 2 ore post-prandial.
Hemoglobina glicozilată: Nu necesită post, însă este recomandat să se mențină un regim alimentar obișnuit în săptămânile dinainte.
Recoltarea sângelui: Este important să respecți sfaturile medicului, să eviți exercițiile intense și stresul excesiv în ziua testării.
Adoptă o alimentație echilibrată
Preferă cerealele integrale, fructele și legumele bogate în fibre, proteinele slabe (pește, carne albă, leguminoase), grăsimile sănătoase (ulei de măsline, avocado) și limitează consumul de zaharuri simple și alimente procesate.
Un regim alimentar echilibrat ajută la menținerea unei glicemii stabile și la scăderea în greutate, acolo unde este cazul.
Crește gradul de activitate fizică
Minim 150 de minute de exerciții aerobice moderate sau 75 de minute de exerciții viguroase săptămânal, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății.
Activități precum mersul alert, înotul, alergarea ușoară sau exercițiile cu greutăți îmbunătățesc sensibilitatea la insulină și favorizează pierderea kilogramelor în exces.
Monitorizează-ți greutatea
Obezitatea abdominală este strâns legată de rezistența la insulină. O scădere și menținere a unei greutăți normale poate preveni apariția diabetului la persoanele cu risc.
Menține un program regulat de somn și redu stresul
Lipsa somnului și stresul cronic pot perturba echilibrul hormonal, crescând riscul de hiperglicemie.
Tehnici precum meditația, yoga, respirația controlată sau plimbările în aer liber pot contribui la gestionarea stresului.
Controlează factorii de risc asociați
Hipertensiunea și dislipidemiile se leagă de multe ori de diabet. Măsurile de stil de viață și, la nevoie, medicația adecvată, ajută la menținerea parametrilor în limite sigure.
Verifică-ți glicemia periodic
Persoanele cu prediabet, dar și cele care prezintă factori de risc, ar trebui să facă analizele necesare la intervalele recomandate de medic.
Conștientizarea valorilor glicemice permite intervenția timpurie, înainte ca boala să progreseze.
La Centrul Medical Mișcă, Dr. Jurca Cerasella-Petronela acordă atenție deosebită pacientului, subliniind:
Evaluarea completă a istoricului personal și familial;
Diagnostic și investigații personalizate pe baza factorilor de risc și a simptomelor;
Recomandări nutriționale și de stil de viață pentru a preveni avansarea bolii;
Monitorizarea constantă a stării de sănătate, pentru adaptarea planului terapeutic la necesitățile pacientului.
Printre semnele timpurii se numără setea excesivă, urinările dese, oboseala, foamea continuă și pierderea în greutate, mai ales în cazul diabetului de tip 1. În diabetul de tip 2, simptomele pot fi mai subtile și pot include vedere încețoșată, răni care se vindecă greu sau infecții frecvente.
Testele de bază includ glicemia pe nemâncate, hemoglobina glicozilată (HbA1c) și testul de toleranță la glucoză (OGTT). Aceste analize oferă o imagine clară asupra nivelului glicemiei și a controlului glicemic pe termen lung.
Nu neapărat. Depistarea prediabetului reprezintă un semnal de alarmă, dar prin schimbări semnificative în alimentație, activitate fizică și prin scăderea în greutate, mulți pacienți pot întârzia sau chiar preveni evoluția către diabet de tip 2.
Diabetul de tip 2 este, în general, considerat o afecțiune cronică. Totuși, pacienții pot obține o remisie pe termen lung prin adoptarea unui stil de viață sănătos, pierdere în greutate și control intensiv al glicemiei. Cu toate acestea, aceștia trebuie să continue să fie monitorizați de medic și să mențină un regim echilibrat, deoarece boala poate reveni dacă revin și vechile obiceiuri.
Frecvența variază în funcție de starea de sănătate a fiecărui pacient. O persoană cu risc crescut poate face testele anuale, iar în cazul celor diagnosticați cu prediabet sau diabet, medicul poate recomanda verificări mai frecvente (o dată la 3-6 luni pentru HbA1c sau zilnic/săptămânal pentru glicemia cu glucometrul, în funcție de regimul terapeutic).
Da. Diabetul de tip 2 se dezvoltă lent și poate să nu dea semne evidente la început. De aceea, screening-ul și analizele regulate sunt esențiale pentru a depista boala la timp.
La Centrul Medical Mișcă, pacienții primesc îngrijire integrată și abordare personalizată. Dr. Jurca Cerasella-Petronela, medic endocrinolog cu experiență, evaluează în detaliu fiecare caz, oferind un plan de tratament adaptat nevoilor și obiectivelor individuale. De la diagnostic și monitorizare la recomandări de nutriție, activitate fizică și eventual tratament medicamentos, întreaga echipă se asigură că pacienții primesc sprijin pentru a-și menține sănătatea pe termen lung.
Depistarea precoce a diabetului este esențială pentru a preveni complicațiile și pentru a menține o calitate optimă a vieții. Cu toate că simptomele pot fi subtile la început, testele de screening precum glicemia a jeun, hemoglobina glicozilată și testul de toleranță la glucoză oferă o imagine clară asupra riscului de diabet sau prezenței bolii în fază incipientă.
Prin intermediul Centrului Medical Mișcă, sub îndrumarea Dr. Jurca Cerasella-Petronela, pacienții pot beneficia de diagnostic corect, consiliere nutrițională și monitorizare constantă. O abordare bazată pe educație, prevenție și gestionarea atentă a factorilor de risc, alături de un stil de viață sănătos, reprezintă cheia pentru menținerea unui nivel optim de sănătate și pentru evitarea progresiei diabetului. Indiferent dacă ești la risc sau deja te confrunți cu simptome, investigațiile periodice și consultul la endocrinolog rămân pași decisivi în îngrijirea ta.
Continuând să utilizați site-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor pentru a îmbunătăți navigarea site-ului, pentru a analiza utilizarea site-ului și a asista la eforturile noastre de marketing.
