LU-VI: 8:00 - 20:00
FacebookTwitterLinkedInYoutube

Tulburările anxioase

Home » Blog » Tulburările anxioase
Tulburări anxioase
27.06.2022

TULBURĂRILE ANXIOASE

Sinteză făcută de Dr. Lazarovicz Radu-Adrian, medic specialist psihiatru

 

 

I. Generalități (1,2,3,4)

 

Tulburările anxioase sunt dintre cele mai frecvente tulburări psihice întâlnite în practica medicală generală. Aproximativ 264 de milioane de persoane suferă de o anumită formă de tulburare anxioasă, cu costuri estimate la nivel mondial de aproximativ 925 miliarde de dolari. Anxietatea reprezintă un factor major de dizabilitate la nivel mondial și se preconizează că va afecta un număr tot mai mare de persoane în anii ce vor urma.

Anxietatea este o stare emoțională încadrabilă până la un punct în „normalitate”, reprezentând o „stare de alertă” ce o pot resimți anumite persoane în situații de pericol real (amenințătoare la adresa vieții) sau în situații evaluative (spre exemplu în timpul unui examen). Anxietatea devine patologică dacă apare în afara acestor situații sau este disproporționată ca intensitate de manifestare față de pericolul actual.

 

În acest articol vom trata pe scurt:

  1. Tulburarea de anxietate generalizată
  2. Tulburarea de panică
  3. Tulburarea fobică

 

II. Cauzele tulburărilor anxioase(1)

 

Sunt multiple, fiind implicați:

 

a. Factori psihosociali (prin interacțiunea persoanei cu mediul înconjurător)

Exemple:

 

b. Factori biologici (ce țin de organismul persoanei). Amintim:

 

Acești factori acționează cumulat și cresc predispoziția persoanei de a dezvolta tulburări anxioase. Cu cât numărul de factori este mai mare și cu cât acționează mai prelungit și mai timpuriu, cu atât crește șansa de a dezvolta tulburări anxioase în viața adultă, în special în perioade importante ale vieții (exemplu: trecerea de la liceu la facultate, primul loc de muncă, achiziționarea primei locuințe, căsătoria, etc.).

Personalitatea persoanei joacă și ea un rol important în predispoziția față de tulburările anxioase. Astfel personalitățile nesigure, timide, hiperemotive, cu imaginar bogat, care evită situații noi și stresante, care sunt dependente de alte persoane în luarea deciziilor, sau care sunt perfecționiste pot reprezenta un factor de risc suplimentar.

Cu toate acestea, existența acestor factori de risc, nu înseamnă cu certitudine că persoana va dezvolta tulburări anxioase în viața adultă, cauzele nefiind cu adevărat elucidate.

 

III. Simptomatologie (1,5,6)

 

a. Tulburarea de anxietate generalizată

 

Debutul afecțiunii este greu de identificat în timp (persoanele afectate nu pot preciza cu certitudine momentul apariției primelor simptome).

Simptomele cele mai frecvent întâlnite sunt:

Aceste simptome deobicei se agravează spre sfârșitul zilei și în locuri și situații noi, necunoscute.

Frecvent se asociază și simptome depresive și un consum cronic de alcool sau substanțe psihoactive (droguri sau alte medicamente psihiatrice).

Pentru a putea diagnostica această afecțiune, este necesar ca simptomele anxioase să persiste pentru cel puțin câteva săptămâni, în majoritatea zilelor și să afecteze performanța la locul de muncă, îndeplinirea sarcinilor în familie și viața socială.

 

b. Tulburarea de panică

 

Se caracterizează prin perioade recurente (care se repetă la ceva timp) de anxietate foarte intensă („atacuri de panică”), imprevizibile și declanșate spontan (aparent fără o cauză anume)

Simptome cel mai frecvent întânite:

Simptomele durează deobicei câteva secunde, sau minute, mai rar ore.

Pentru a putea diagnostica tulburarea de panică, este necesar să existe mai multe episoade de atacuri de panică într-o lună, care apar fără o cauză anume. În perioada dintre atacurile de panică, pacientul nu trebuie să prezinte alte simptome anxioase, cu excepția anxietății anticipatorii (frica de apariție a unui nou atac de panică). De asemenea este necesar ca simptomele anxioase să afecteze performanța la locul de muncă, îndeplinirea sarcinilor în familie și viața socială.

 

c. Tulburările fobice

 

Teamă persistentă și irațională (pe care și pacientul o consideră patologică) față de anumite situații, persoane, animale, etc, care sunt clar definite (fobie) și cunoscute de pacient.

Dacă persoana se expune la aceste situații specifice, apare anxietatea care variază în intensitate, de la un disconfort anxios la atac de panică.

Alte simptome:

Este necesar ca simptomele anxioase fobice să afecteze activitățile la locul de muncă, îndeplinirea sarcinilor în familie și viața socială.

Exemple de fobii:

 

  1. Agorafobia: teama ca pacientul să se afle în locuri/situații în care, dacă resimte o frică intensă, să nu poată primi ajutor („frică de frică”): piețe goale sau foarte aglomerate, mijloace de transport în comun, situația de a fi „departe de casă”, etc. Persoanele ajung să își restrângă activitățile din afara locuinței, uneori putându-se izola total în propria locuință.
  2. Fobia socială: teama ca pacientul să fie „analizat” de cei din jur. Poate varia de la vorbit în public, scris sau mâncat în public la evitarea oricăror activități sociale din afara cercului familiei.
  3. Fobii specifice: la diverse situații față de care majoritatea oamenilor resimt o reacție inconfortabilă, dar la unele persoane, răspunsul anxios este disproporționat, extrem.
    1. Fobii de animale: câini, pisici, insecte, reptile, etc.
    2. Fobii de fenomene naturale: trăsnete, înălțime, apă, foc, etc.
    3. Fobii situaționale: lift, avion, etc
    4. Fobii de vedere a sângelui, rănilor, recoltat sânge, etc.: Pacienții pot prezenta senzație de leșin (sincope vaso-vagale).

 

IV. Evoluție și prognostic(1)

 

Evoluția este cronică, fluctuantă, cu o alternare între perioade lipsite de simptome și perioade exacerbate (cu simptome multiple și agravate), în special în contextul unor evenimente stresante sau în contextul instalării unor alte afecțiuni medicale sau psihiatrice).

Prognosticul tulburărilor anxioase este în general favorabil (printre cele mai tratabile tulburări psihice).

 

V. Tratament(1,7)

 

Tratamentul este complex și vizează atât mijloace psihologice (fără tratament medicamentos) cât și medicale (cu tratament).

Este în general multidisciplinar, necesitând o coloborare între pacient, apropiații acestuia, medicul psihiatru, psiholog, sau alți medici de alte specialități (exemplu cardiologi, gastroenterologi, etc.) în cazul în care tulburarea anxioasă se asociază și cu alte afecțiuni medicale.

 

a. Tratament psihologic:

 

 

b. Tratament medical:

 

Este efectuat de medicul psihiatru în ambulator. Internarea într-o clinică de psihiatrie nu este necesară decât dacă severitatea simptomelor este foarte crescută sau se asociază și alte simptome severe caracteristice altor tulburări psihice (exemplu: depresie, consum nociv de alcool sau droguri, etc.).

Durata tratamentul este de cel puțin 6 luni, uneori și 1 an. În cazul unei evoluții cronice, tratamentul poate fi continuat și pe mai mulți ani, cu încercări periodice de reducere a dozelor până la întreruperea completă a medicației pentru anumite perioade și reintroducerea acesteia dacă revin simptomele anxioase.

Tratamentul include frecvent:

Efecte adverse posibile:

 

VI. Concluzii

 

Tulburările anxioase sunt printre cele mai frecvente tulburări psihice, dar au un prognostic favorabil dacă tratamentul se instituie cât mai rapid.

Tratamentul este complex și include o colaborare între pacient, apropiații acestuia, medicul psihiatru, psiholog și alți medici de alte specialități.

Pentru un diagnostic de certitudine și un tratament adecvat, adaptat simptomatologiei și particularităților fiecărui caz în parte, este necesar un consult medical de specialitate.

 

VII. Referințe și bibliografie

 

  1. Bredicean A, Dehelean L, Enătescu V. Curs de psihiatrie generală. Ed. „Victor Babeș”. 2014
  2. Voinescu A, Petrini K, Fraser DS, Lazarovicz RA, Papavă I, Fodor LA, David D. The effectiveness of a virtual reality attention task to predict depression and anxiety in comparison with current clinical measures. Virtual Reality (2021)
  3. World Health Organization. “Depression and Other Common Mental Disorders,”CCBY-NC-SA3.0IGO. 2017.
  4. Chisholm D, Sweeny K, Sheehan P, Rasmussen B, Smit F, Cuijpers P, Saxena S. Scaling-up treatment of depression and anxiety: a global return on investment analysis. Lancet Psychiatry. 2016 May;3(5):415-24
  5. Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament (ICD-10). Ed. Trei. 2016
  6. American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed.).
  7. Stephen M. Stahl. Stahl’s Essential Psychopharmacology, 6th Edition. Ed. Cambridge University Press. 2017
FacebookTwitterLinkedInYoutube





© Copyright 2022
Centrul medical Misca